Activitatea 4.1. Variabilitatea și schimbările climatice ale stratului de zăpadă și impactul asociat

Au fost finalizate analizele privind schimbările în grosimea stratului de zăpadă, a cantitătii de zăpadă și a cantitătii de zăpadă topită, în intervalul octombrie-aprilie, la nivelul României, în condițiile scenariilor RCP 4.5 și 8.5, pentru orizonturile de timp 2021-2050 și 2070-2099. Intervalul de referinţă este 1971-2000. Au fost folosite pentru analize rezultatele a 5 experimente numerice cu modele climatice regionale, realizate în cadrul programului EURO-CORDEX. Se observă că în condițiile de forțaj radiativ mai intens (scenariul RCP 8.5) diminuarea grosimii stratului de zăpadă, a cantitătii de zăpadă, precum și creșterea cantitătii de zăpadă topită în zonele de munte, în intervalele considerate, sunt mai mari. Acestea se accentuează și odată cu apropierea de sfârșitul secolului XXI, mai ales în cazul scenariului RCP 8.5.

Schimbările medii cantitatea de zăpadă topită (în %) în intervalul octombrie-aprilie, la nivelul României, în condițiile scenariilor RCP 4.5 şi 8.5, pentru orizonturile de timp 2021-2050 şi 2070-2099 față de intervalul de referință 1971-2000.

Activitatea 4.2. Variabilitea și schimbările din domeniul inundațiilor rapide produse cu contribuția topirii zăpezii asociat

A fost realizată calibrarea modelului hidrologic cu simularea acumulării de zăpadă şi a topirii ei pentru zona superioară a bazinelor Argeş şi Ialomiţa. Pentru simularea scurgerii în partea superioară a bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa s-a utilizat modelul hidrologic conceptual CONSUL. Principalele procese ploaie-scurgere considerate în modelul hidrologic sunt: acumularea şi topirea stratului de zăpadă, intercepţia, reţinerea în depresiuni, evapotranspiraţia, infiltraţia, percolaţia, scurgerea de suprafaţă, scurgerea hipodermică şi scurgerea de bază.

Hidrografele de debite înregistrate şi simulate la stația hidrometrică Ciumești de pe Râul Doamnei în luna aprilie 2001

Activitatea 4.3. Variabilitate și schimbări în statistica avalanșelor

Au fost continuate primele analize pentru realizarea modelului empiric ce leagă caracteristicile de circulație atmosferică cu indici ai avalanșelor. Astfel, a fost întocmită o lista cu date ale avalanșelor, începând din 1928 până în prezent. Sunt disponibile și informații asociate pentru aceste evenimente din masivele Ceahlău, Făgăraş, Bucegi, Lotru, Rodna, Retezat, Piatra Craiului, Căpăţânii, Gutîi, Postăvaru, Ţarcu, Vâlcan, Baiului. Cele mai frecvente avalanșe consemnate sunt în Făgăraş și Bucegi.

© 2014 - 2017 SnowBall Consortium