Au fost puse în evidență avantajale, sau dezavantajele folosirii modelelor bazate pe ecuația echilibrului energetic sau ale celor bazate pe metoda indicelui de temperatură. Astfel modelele bazate pe metoda indicelui de temperatură sunt ușor de aplicat conducând la rezultate rezonabile, dar sunt sensibile la condițiile meteo, în special la vânt și radiația solară. Pentru îmbunătățirea acestor modele și pentru creșterea acurateții rezultatelor se recomandă încorporarea vântului și a datelor despre umiditate. În cazul modelelor bazate pe ecuația echilibrului energetic acestea sunt sensibile la erorile de estimare ale datelor de intrare tip vânt, radiație solară, albedo. Astfel o mai bună parametrizare a factorului albedo cât și a funcției de vânt, o îmbunătățire a estimării condițiilor meteorologice pot crește acuratețea rezultatelor.
Sunt deasemenea prezentate măsurătorile expediționare realizate pentru determinarea infiltrației din topirea zăpezii precum și modelul matematic de simulare a curgerii în zona nesaturată.
Three representative study areas were chosen for the project. For each of them the geological, hydrogeological and climatic settings were described in detailed. The three study areas are: 1. Bolboci – Vf. Omu, 2. Prahova-Teleajen Aluvial Cone and 3. Colentina Site (Bucharest City).
Au fost alese 3 zone de studiu reprezentative pentru care au fost descrise în detaliu condiţiile geologice, hidrogeologice şi climatice: 1. Zona de studiu Bolboci - Vf. Omu (bazinul superior al văii Ialomiţa); 2. Zona de studiu conul aluvionar Prahova-Teleajen; 3. Zona Colentina, Municipiul București.
Pentru alegerea celor 3 sit-uri s-a ținut cont de procesul de realimentare a trei mari hidrostructuri și anume: acvifere fisurate, acvifere regionale cantonate în zone aluvionare iar zona de studiu o reprezintă conul aluvionar Prahova – Teleajen și ultima zonă cu acvifere de dimensiuni mici localizate în Câmpia Română unde zona de studiu o reprezintă zona Colentina.